Matematica este o ştiinţă, bine conturată şi cu o vastă tradiţie, dar nu există o definiţie completă a sa, aşa cum nici despre poezie nu se poate spune exact ce este. Matematica este o disciplină fascinantă pentru cei ce o îndrăgesc şi se speră ca în secolul XXI să devină un limbaj universal ca şi poezia. În secolul XX matematica ar putea fi definită ca o ştiinţă a structurilor. Conform unor teze din comunism unii ar putea gândi că: ” Oamenii născându-se egali în faţa vieţii, fiecăruia îi este drept şi posibil obţinerea chiar (măcar) a titlului de doctor în ştiinţă”.
În goana după semnificaţie, ştiinţa pierde adevărul care devine primatul logicii şi al filozofiei. Aşa cum spunea Sorin Comoroşan „Poziţia rigorii în ştiinţă este exotică. Dacă suntem riguroşi ca în matematici, nu ştim fizic despre ce vorbim. Când ştim despre ce vorbim, ca în fizică, nu mai suntem riguroşi.”
O parte din elevii de liceu şi o parte din studenţi sunt speriaţi de matematică. Pentru aceştia se pot face reţete de rezolvare a exerciţiilor aşa cum sunt reţete de bucătărie. Adevărata matematică are filozofia ei şi poate fi un laborator de ipoteze şi încercări ceea ce este foarte frumos.
La întrebarea ” Ce este teoria lui Maxwell? ” Heinrich Hertz a răspuns ” Nu cunosc un răspuns mai scurt şi mai limpede decât că teoria lui Maxwell este sistemul de ecuaţii ale lui Maxwell.”
La rândul său Albert Einstein spunea: ” Există după părerea mea, o cale dreaptă şi […] suntem desigur în stare să o găsim. Experienţa de până acum ne îndreptăţeşte să credem că natura este punerea în practică a ideilor matematice cele mai simple imaginabil. Sunt convins că prin construcţii pur matematice putem descoperii conceptele şi legile care leagă între ele, ceea ce ne va da cheia înţelegerii fenomenelor naturale. Experienţa ne poate sugera conceptele matematice potrivite, dar acestea cu siguranţă nu pot fi deduse din ea. Experienţa rămâne, desigur, singurul criteriu al utilităţii fizice a unei construcţii matematice. Principiul creator rezidă însă în matematică. Înt-un anumit sens, prin urmare, sunt convins că gândirea pură poate surpride şi înţelege realitatea, aşa cum visau anticii.”
Continuare